Lupul îşi schimbă părul dar năravul ba!
Tot ce ni se întâmplă, se întâmplă cu un motiv. Nimeni nu apare în viaţa ta fără un scop. Şi nimeni nu evită ca la un moment dat să te trădeze.
Fiecare jignire, fiecare gluma şi fiecare gest sapă în respectul de sine al unui om.
Nu suntem toţi ca tine. Nu toţi suntem frumoşi, bogaţi şi fără scrupule.
Eu nu sunt ca tine, nu cer totul şi iau totul fără să dau nimic. Nu mi se pare ca şi ţie, că totul îmi aparţine. Nu îi fac pe ceilalţi să se urască pentru aspect. Eu nu am orgoliul tău. Nu am nici lipsa ta de respect. Stiu că nu-ţi pasă pe cine calci în picioare ca să primeşti ceea ce vrei.
Eu nu sunt tu.Si n-am de gând să fiu, sau să mă transform, pentru că nu totul si nu toţi îmi aparţin. Eu am suflet şi ştiu şi când nu sunt dorită, ştiu să plec, ştiu să rămân. Pe tine cine te vrea te are, pe mine cine mă vrea mă câştigă.Nu vreau să fiu un monstru ca tine, disperată să primesc tot, să fie totul cum îmi doresc eu. Nu vreau să folosesc pe nimeni ca să mă ridic.
Dar TU, tu MONSTRULE de ce ai aceste drepturi?Cum poţi păstra în statura aia aşa o ură şi aşa o viclenie. Eşti URÂTĂ, pentru că m-ai înjunghiat, pentru că m-ai furat, pentru că mi-ai răpit zâmbetul o zi întreagă. M-ai făcut să-mi pierd încrederea şi să mă simt josnic. Dar tu te-ai bucurat fără regrete, de parcă nu eşti conştientă. Şi eu ce fac? Las lucrurile cum sunt, rămân eu prostul. Te hrăneşti mârşav din inocenţa mea. Dar te sec de ajutorul meu şi aştept să mori otrăvindu-te cu indiferenţa şi aroganţa mea.
Totul are o limită şi de această dată eu sunt cea care s-a plictisit.
Fiecare jignire, fiecare gluma şi fiecare gest sapă în respectul de sine al unui om.
Nu suntem toţi ca tine. Nu toţi suntem frumoşi, bogaţi şi fără scrupule.
Eu nu sunt ca tine, nu cer totul şi iau totul fără să dau nimic. Nu mi se pare ca şi ţie, că totul îmi aparţine. Nu îi fac pe ceilalţi să se urască pentru aspect. Eu nu am orgoliul tău. Nu am nici lipsa ta de respect. Stiu că nu-ţi pasă pe cine calci în picioare ca să primeşti ceea ce vrei.
Eu nu sunt tu.Si n-am de gând să fiu, sau să mă transform, pentru că nu totul si nu toţi îmi aparţin. Eu am suflet şi ştiu şi când nu sunt dorită, ştiu să plec, ştiu să rămân. Pe tine cine te vrea te are, pe mine cine mă vrea mă câştigă.Nu vreau să fiu un monstru ca tine, disperată să primesc tot, să fie totul cum îmi doresc eu. Nu vreau să folosesc pe nimeni ca să mă ridic.
Dar TU, tu MONSTRULE de ce ai aceste drepturi?Cum poţi păstra în statura aia aşa o ură şi aşa o viclenie. Eşti URÂTĂ, pentru că m-ai înjunghiat, pentru că m-ai furat, pentru că mi-ai răpit zâmbetul o zi întreagă. M-ai făcut să-mi pierd încrederea şi să mă simt josnic. Dar tu te-ai bucurat fără regrete, de parcă nu eşti conştientă. Şi eu ce fac? Las lucrurile cum sunt, rămân eu prostul. Te hrăneşti mârşav din inocenţa mea. Dar te sec de ajutorul meu şi aştept să mori otrăvindu-te cu indiferenţa şi aroganţa mea.
Totul are o limită şi de această dată eu sunt cea care s-a plictisit.
Comentarii
Trimiteți un comentariu