Tu 1, eu 0

        Dezamăgirea e când îți dai seama că tot ce ți s-a spus au fost nişte minciuni. Uneori naivitatea mă caracterizează și pentru că mă fascinează oamenii și poveștile lor de viață, mă las păcălită de nişte vorbe în vânt şi puţină actorie. Felicitări, ai Oscarul din partea mea. Am fost amândoi ipocriți. Știu că tu nu o să  recunoşti vreodată.  După o vreme mi-a fost de ajuns să te văd fiind un mincinos cu altcineva ca să îmi dau seama cine ești de fapt.Te joci cu orice sentiment care îţi pică în mână. Mângâi şi seduci şi la final pleci. Nu loveşti, nu ţipi. Am intrat într-un joc pe care credeam că îl cunosc, m-am pus cu un veteran şi mă aşteptam să se sfârşească cu bine. Am mai multe răni decât poţi număra tu. Nu caut o cale de comunicare cu tine ca până acum, nu caut alinare în orice fel, sau vreo confirmare. Nu caut nici măcar vindecare. Caut să te deconspir.

         Dragostea nu e pentru mine.Am renunţat să mai cred, am renunţat să mai caut, să mai sper. Unii oameni au un impact foarte mare asupra vieţilor noastre şi pe cât de imposibil ar părea, nu există "a trece peste" şi nu există cale înapoi. Toţi ne dorim să cântărim greu în viaţa unei persoane doar că niciodată nu e cine ne dorim noi. Ăsta e cel mai nedrept lucru. Şi aşa ajungem să alergăm după oameni care ne mint că ne iubesc, care ne întorc spatele, dar care se întorc la noi de fiecare dată când rămân singuri. Iar noi? Noi, care suntem nişte visători aiuriţi ne aruncăm a mia oară la picioarele lor şi le lingem rănile făcute de alţii, ca ulterior să ne întoarcă spatele sfidător, ca de fiecare dată. Unde trebuie să punem punct? Pot să pun punct? Îţi aparţin şi tu o ştii al dracului de bine şi îţi place şi mă învârţi pe deget, ca pe un inel, de atâta vreme.