Zile de liceu

                  Povestea noastră nu are sfârșit  Ea zace în sutele de pagini și așteaptă.  O rescriem din ce în ce mai frumos. Ce ar fi să ardem totul împreună? Și apoi să încolțim în doi, O nouă noi, O nouă a noastră, Te aștept să vii.  Aduc condeiul  Aduci tu Biblia Să așternem deci cuvinte, Apoi și fapte Și în final o Viață Împreună!

O să transform pentru scurt timp blog-ul dintr-o poezie într-un blog de adolescenţi. O să expun simplu şi la obiect dar încărcate de emoţii situaţii prin care am trecut cu siguranţă toţi şi aş vrea să primesc răspunsuri ca pe TPU. Împărtăşiţi cu mine opiniile voastre, experienţele sau atitudinile vis-a-vis de aceste situaţii. Gândiţi-vă că face parte dintr-un studiu, dintr-o cercetare şi că mă ajutaţi cu material pentru un posibil roman să spunem. Prin aceste postări "libere" încerc să îmi depăşesc nişte limite de comunicare şi mi-aş dori mult ca oamenii, ca cititorii mei să nu fie reticenţi sau reci pentru că aş fi dezamăgită şi probabil toată ideea mea o să cadă. Merită să încerc, aşa că citiţi mai departe. Caut de ceva timp nişte răspunsuri. M-am tot gândit şi am meditat asupra lucrurilor dar nu găsesc scenariul potrivit. Apoi m-am gândit "duhhh. Am un blog şi-un public. Why not use them?". Mi-am postat jumătate de viaţă şi cele mai personale trăiri, ...

Tu îi zici așa Eu altfel. Tu vrei așa Eu altfel. Tu doar te lași Când eu te prind. Pe mine nu mă prinde nimeni. Doar un trecut, Pe care îl resping În timp ce tu crezi că el mă definește. Tu greșești, Eu iert. Eu greșesc, Tu ma îndepărtezi. Tu îi spui încăpățânare, Eu orgoliu. O luptă pe care, Am pierdut-o deja. Eu cad. O rană. Nu  în orgoliu, În coincidențele noastre Mult prea speciale Pentru locul pe care noi îl ocupăm.

Mi-a spus cineva odată că viaţa e foarte simplă, că fiecare dintre noi avem în interiorul fiinţei noastre doi lupi, unul care reprezintă orgoliul şi altul care înfăţişează bunătatea. Iar viaţa constă în simpla alegere pe care dintre cei doi  să îl hrănim. Ca să nu mă întelegeţi greşit o să vă spun câte ceva despre această persoană şi puţin context legat de stadiul meu sentimental la un anumit moment. Ieşisem de curând dintr-o relaţie care devenise extrem de toxică. Îmi propusesem să mă regăsesc, să încerc să am o relaţie cu mine înainte de a investi iar sentimente în altcineva. Eu sunt destul de pozitivă şi nu mă las doborâtă uşor de probleme pentru că mereu mă uit după soluţii. Ex-iubitul mă minţea, făcusem accident, familia mea se afla într-un impas. Se înţelege deja de ce am acordat atenţie acelei definiţii atât de simplă a vieţii. Oricum, viaţa mea la acel moment era într-un continuu declin, nu aveam pace sufletească, nu puteam să dorm. Optimismul se rupsese de mine, ...