Tot adun gânduri pe care aș vrea să le pot așterne pe hârtie dar nu mi-am mai cumpărat o agendă de aproape un an și atunci unde să încep să scriu? Pe o hârtie oarecare? Ce îmi trece prin cap e atât de banal încât să arunc pe un document la întâmplare? Am încetat să îmi mai consider ideile sacre. Ce s-a schimbat? Când m-am oprit din a mai cumpăra agende și agenduțe, de a le umple cu texte în cerneală, de a le așeza în ordine cronologică pe raft? Îmi e dor de vechea EU, de inocența pe care ai distrus-o. Am lucrat atât de mult la mine în ultimele șase luni, am trecut prin toate stările posibile până am renăscut, dar în toate astea mi-am pierdut scânteia, micile mele obiceiuri ciudate, obsesive, de care te tot plângeai. Cine sunt eu? La cine mă uit acum în oglindă? Un suflet gol, privire pierdută și mult curaj de a lua în piept toate obstacolele vieții.