Zile de liceu

M-am săturat ca odată ajunsă acasă (de sărbători sau cu oricare altă ocazie) să înceapă rudele (în special bunica) să mă întrebe dacă am pe cineva, când îl aduc acasă, când mă căsătoresc și multe altele (știți voi continuare). Următoarea etapă începe abia după ce le spun că tot singură sunt, că aștept persoana potrivită, nu mă grăbesc, până la urmă am DOAR 22 de ani: "Nu ai găsit tu un băiat frumos acolo la Brașov?", "Nu.", "Dar nu se poate așa ceva.", "Ba se poate!", "Unul și cu școală și cu bani, sigur există, dar nu vrei tu să îl bagi în seamă. Vorbești tu cu cineva sigur, sigur!", "Nu, chiar nu există! Nu vorbesc cu nimeni.", "Ești pădureață!", "Mersi!", "Încăpățânato, înțelege că trebuie să îți începi și tu viața, să îți faci o familia, ca sora ta.", "De ce trebuie? Viața mea stă pe loc acum?", "Hai că nu o scot la cap cu tine, degeaba ești femeie în toată firea.", "R...

 Mai știi amărâtele alea de măști pe care îmi tot doream să le facem? Le-am făcut singură și m-am simțit minunat. Îmi pare rău pentru tot timpul pe care l-am irosit rugându-mă de tine să facem lucruri împreună. Trebuia să le fac singură. Să știi că totuși te iert! Nu ai luptat pentru mine, dar nu e nimic, măcar m-ai făcut să văd că nimeni altcineva în afară de mine nu o să o facă vreodată. Și mi-au demonstrat-o și alții după tine. Bărbații au vrăjeală, iar femeile pun botul. Cea mai simplă operație matematică. Nu îmi e rușine de naivitatea și bunătatea mea. Trăiesc cu conștiința împăcată. Nu pot să mă prefac. Îmi place sau nu îmi place, vreau ceva sau nu vreau. Îmi ia mai puțin de un minut să iau o decizie. The soul wants what it wants.

  Am crezut că asta o să mă facă să mă simt mai bine, să te uit. Credeam că dacă te trădez în tot ce ți-am promis, chiar și fără știința ta, o să mă lepăd de tine. Ce copilă naivă sunt. Am intrat în dus și mă gândeam doar că undeva pe un perete ar trebui să scriu mare: WASHING AWAY THE PAIN AND SINS OF YESTERDAY. Asta facem oricum toți în fiecare seară, mai lăsăm câte un regret să ajungă în scurgere și apoi continuam să existăm ca și cum nimic nu s-a întâmplat. 

A iubi sau a fi iubit? Asta e întrebarea. M-ai scos din bula asta roz Și m-ai lovit cu minciuna peste față. Încă te mai așteptam când am aflat. O proastă! Nimic mai mult Nimic mai puțin.  Nici jucărie de eram Nu mă călcai așa în picioare. M-ai fi pus într-o cămară Și m-ai fi vizitat adesea Ștergându-mă de praf. N-am însemnat nimic. Nu am mișcat nimic în adâncul sufletului tău. Tu te jucai de-a mama și de-a tata În timp ce eu lucram la un viitor. Mai dă-mi o palmă, Pe celălalt obraz Să mă trezesc într-un final Să-mi fac curaj să plec. Dar nu pe urma ta Ci-n sens opus. La brațul nimănui Doar eu și viața.