Carul mic
Ne uitam la stele Dar cea mai luminoasă dintre ele Stătea în stânga mea Și mă ținea de mână. Capota era rece Dar sufletul ți-l simțeam atât de cald Și atât de aproape, Strâns cumva In jurul inimii mele. Ai pătruns ca un spin De la trandafirul roșu Mi l-ai dat într-o luni Alături de un sărut Și când l-am pus în mașină Am pus și un zâmbet tâmp Pe chip. Ne-am zis adio De vreo doua, trei ori La rând. Cum poți mima durerea? Și am știut de la început E prea perfect să mi se întâmple mie Dar acum știm amândoi Că nu o să mai mori Pentru că ai făcut un visător Să se îndrăgostească. De tine. Iar la sfârșit de drum Eu eram varianta Tu oricum ocoleai orașul.