Zile de liceu

         Mereu am crezut în dragoste la prima vedere şi în suflete pereche. Apoi te-am cunoscut şi nu am ştiut unde să te încadrez. În inima mea te-am dorit de la început, am comis păcatul, iar acţiunile mele au ameţit dorinţa incontrolabilă. Nu ştiu dacă inteligenţa ta sau ochii tăi profunzi m-au adus aici. Retrăiesc amintirile cu tine prin muzică. Ştiu că între noi nu au mai rămas cuvinte. Tu nu mai eşti tu, eu sunt la fel. Îţi admir curajul şi hotărârea şi îmi cer scuze că o să vreau mereu să ştiu de tine, că o să îmi pese tot timpul şi o să îmi schimbe starea orice lucru legat de tine.         Nu m-am îndrăgostit de tine la prima vedere şi nu ştiu nici dacă îmi eşti suflet pereche, însă m-am îndrăgostit permanent. Ciudat să îţi explic, dar jur că nu mai pleacă. Lasă-mă să te păstrez aşa cum "te-am avut": sincer, curajos, amuzant, afectuos, plin de iubire de oferit şi de primit şi totuşi negru. Lasă-mă să îţi mai simt palmele peste ale ...

         Am stat departe de casă, nu am vrut să mai trec prin locurile în care ne făceam veacul, e destul că am toate imaginile constant în minte. Nu pot să mai ascund ce simt! Dar m-am întors şi tot drumul mă gândisem: dacă am să te revăd întâmplător, cum o să fie? O parte din mine se gândea să te caute, iar cealaltă să te uite, fiindu-i frică că reîntâlnindu-te o să cadă şi mai tare în dragostea asta amăgitoare. Sunt îndrăgostită de (cenzură) ! Am spus-o! O public! O cenzurez... Imi e teamă... Nu e cazul..  Oare?          Inima mea suferă şi mă doare din cauză că îl doresc şi  duc dorul  iubirii lui, sufletului acela. Mă urăsc pentru tot, pentru cum am ajuns să îl cunosc şi pentru cum nu l-am ales, pentru că mi-a fost prea frică. Mă urăsc pentru că nu te am, pentru că toată fiinţa mea te cere, iar eu am fost o fricoasă. Îmi vine să arunc cu laptopul, să lovesc tastele astea aiurite care nu mă mai ajută la nimic! ...